Stresul psihologic cauzat de un diagnostic de cancer
Un diagnostic de cancer nu mai este nimic ciudat in Romania. La fiecare ora, un roman moare de cancer pulmonar si alti doi pacienti cu cancer pulmonar ajung in spital. Cancerul pulmonar se situeaza pe primul loc in Romania, atat ca numar de cazuri diagnosticate, cat si ca numar de decese inregistrate in randul barbatilor, iar mai nou este o cauza frecventa de mortalitate si in randul femeilor.
In fiecare an, in tara noastra sunt diagnosticate peste 11 000 cazuri noi, reprezentand 13.6% din totalul cazurilor noi de cancer diagnosticate anual si 20% din decesele cauzate de cancer din tara noastra. Ratele de supravietuire in cancerul pulmonar sunt foarte scazute in comparatie cu alte tipuri de cancer de mare incidenta – rata actuala de supravietuire la 5 ani in Romania este de doar 11%, printre cele mai scazute din Europa.
Cancerul pulmonar este o afectiune extrem de complexa si silentioasa, nu prezinta simptome in stadiile incipiente, drept urmare aproximativ 75% dintre cazuri sunt diagnosticate in stadii avansate ale bolii, inoperabile. Pentru ca rezultatele tratamentului sa se imbunatateasca si, impreuna cu acestea, ratele de supravietuire, cancerul pulmonar trebuie diagnosticat in fazele timpurii de boala.
Diagnostic de cancer – ce tip de emotii pot experimenta pacientii
- Ce tip de emotii pot experimenta persoanele diagnosticate cu cancer?
Exista o combinatie de emotii, in sensul ca unele dintre emotiile pe care le simt persoanele in momentul in care se intalnesc cu un diagnostic de cancer sunt cat de se poate de firesti. Aceste emotii debuteaza cu o stare de soc, apoi apare in mintea pacientului intrebarea „de ce mi s-a intamplat mie?”. Apar chiar simptome de depresie, de anxietate, teama si la un moment dat, poate aparea chiar o stare de resemnare sau acceptare a experientei pe care o traieste. Unele dintre emotiile pe care le simt pacientii sunt normale. La nivel personalizat al emotiilor, pot aparea sentimente confuze, contradictorii, tulburatoare si chiar disfunctionale, care afecteaza viata de zi cu zi a celui in cauza, declara
specialist dr. Prof. dr. Dégi László Csaba, psiho-oncolog, Presedintele Asociatiei Romane de Servicii si Comunicare in Oncologie.
Asadar, emotiile pe care le poate resimti o persoana dupa un diagnostic de cancer tin de un spectru foarte larg, incepand de la sentimente generale, pe care le experimenteaza majoritatea pacientilor cu cancer, insa o buna parte dintre acestea sunt legate si de contextul familial, social si de povestea fiecaruia de viata.
Impreuna cu pacientul, trebuie sa ne asiguram ca depunem toate eforturile pentru a mentine o stare emotionala buna, intr-o maniera functionala si ca emotiile sunt gestionate corespunzator, astfel incat nu afecteze negativ viata de zi cu zi.
Diagnostic de cancer – cum ii putem ajuta pe bolnavi
- Ce le putem spune acestor oameni atunci cand trec prin momente dificile precum cele despre care ne-ati vorbit mai sus?
Recomandarea principala este ca apartinatorii si persoanele din jurul pacientilor diagnosticati cu cancer sa nu vada o alta persoana in pacientul oncologic. Trebuie sa ramana intr-o relatie fireasca, obisnuita cu persoana respectiva, sa nu il trateze si acasa si in cercul de prieteni ca un pacient, de exemplu, ci doar ca pe un apropiat care se confrunta cu o situatie medicala care trebuie cat mai bine gestionata.
Este bine sa comunicam deschis despre modul in care decurg lucrurile, sa incercam sa ajutam persoana cu cancer sa isi exprime trairile si emotiile. Aceasta atitudine ajuta la o buna gestionare a emotiilor si poate conduce la schimbarea acestora din trairi disfunctionale in emotii functionale.
Si, desigur, timpul este cel mai valoros lucru pe care il putem oferi unei persoane afectate de cancer. Oferind timp de calitate si sprijin moral putem contribui la cresterea eficientei planului de tratament.
In cazul in care trairile sunt mult prea puternice si ele nu se schimba in timp, atunci este recomandat sa se apeleze la ajutorul unui psiho-oncolog sau la un asistent social cu competenta in oncologie. In completare, de cele mai multe ori este realmente benefic pentru persoana cu cancer sa se alature unui grup de suport pentru a primi ajutor si pentru a-si putea canaliza emotiile spre mentinerea unei stari de bine si de imbunatatire a calitatii vietii.
Diagnostic de cancer – sunt, uneori, marginalizati acesti pacienti?
- Diagnosticul de cancer aduce dupa sine fenomenul de stigma? Pot fi pacientii cu cancer marginalizati de catre societate?
Exista o dubla stigmatizare a pacientilor oncologici. Pacientii cu cancer pulmonar sunt un segment de populatie neglijat in ceea ce priveste recunoasterea nevoilor lor psiho-sociale, comparativ cu pacienti care sufera de alte tipuri de cancer, cum ar fi cel de prostata sau cancerul de san. Pe langa toate acestea, aceasta categorie de pacienti este printre cele mai impovarate de stigmatizare, ceea ce ii face foarte susceptibili de stres cauzat de diagnosticul oncologic.
Acest stigmat al cancerului pulmonar este o problema in sine. Oamenii tind sa creada ca boala a fost o consecinta directa a fumatului excesiv, ceea ce nu este neaparat adevarat in toate cazurile. Aproape 10-15% dintre cancerele pulmonare nu au legatura cu fumatul, astfel ca stigmatul conduce la o stare de disconfort ridicat si intensifica tot ce inseamna simptomatologie depresiva, afectand calitatea vietii.
Diagnostic de cancer la plamani – vinovat sau nu?
- Ce ne puteti spune despre fumatorii care au fost diagnosticati cu cancer pulmonar? Ei sunt facuti direct responsabili de imbolnavire?
Exista, intradevar, ideea preconceputa larg raspandita ca aceasta boala este auto-provocata prin fumat.
Stigmatizarea bolnavilor de cancer pulmonar este de mai mare anvergura pentru fumatori, comparativ cu nefumatorii, chiar daca aproximativ 15% dintre persoanele care dezvolta cancer pulmonar, nu au fumat niciodata.
Este important de mentionat ca depasirea stigmatizarii este una dintre cele mai importante strategii de abordat in traiectoria oncologica, deoarece de multe ori bolnavii se pot simti rusinati si nu adreseaza intrebari importante echipei medicale, despre cum se pot ingriji mai bine, cum pot avea o stare de spirit mai buna si cum pot avea o calitate mai buna a vietii.
De multe ori, pacientii cu cancer trebuie sa fie proprii lor sustinatori in acest context al poverii stigmatului in cancerul pulmonar, insa si in cadrul sedintelor cu specialistii in psiho-oncologie trebuie urmarita intarirea rezistentei la stigmatizare a pacientului oncologic.
